Recomandare: 14+
Durata: 2h (fără pauză)

Regia artistică : LETA POPESCU
Autor: LETA POPESCU
Scenografia: BOGDAN SPĂTARU
Muzica: CSABA BOROS
Mișcare scenică: ELENA ANGHEL

Distribuția:

Distribuţia: Oana Mogoș (Valeria, mamaia, fiica lui Grigore), Ciprian Brașoveanu (Lămbiță, tataia, soțul Valeriei), Dan Căpățână (Grigore, străbunicul, tatăl Valeriei), Petronela Buda (Ileana, fata celor doi), Cristina Uja (Aurora, fata celor doi), Carmen Albu (Silviana, fata celor doi), Denisa Dutcovschi / Ama Beschieru (Clara, nepoată, fiica Ileanei), Vlad Volf (Norbert, nepot, fiul Silvianei), Răzvan Clopoțel (Călin, fiul Aurorei), Radu Horghidan (Doru, fiul Aurorei), Tamara Constantinescu (Leidididi, străina), Elena Ghinea (Tarzan/Crina, posibilă fiică a lui Leidididi), Ștefan Forir (Țapul), Flavia Călin (Pisica Mâță), Mihai Păun (Câinele Țuchi), Elena Emandi (Găina Moțată), Elena Anghel (Cucuvea)

Un spectacol de teatru contemporan, scris și regizat de Leta Popescu, o comedie nostalgică care se desfășoară într-o atmosferă tonică, plină de umor și ironie, pe versuri puternice, care poartă personajele și spectatorii într-o călătorie în locurile copilăriei de altă dată, la țară, la bunici. 

O producție plină de haz și frumoase aduceri aminte, având la bază un text ce stârnește emoții puternice, potențate de muzica lui Csaba Boros. 

REGINA NOPȚII este locul de întâlnire cu amintirile dulci-amărui și pline de haz din bătătura casei în care am copilărit, un spectacol care ne aduce în față 17 personaje, 17 povești care se întâmplă într-un sat plin de farmec din Moldova, un loc în care miroase a mătură stropită cu apă, iar seara a Regina Nopții și unde pare că timpul se lungește la nesfârșit. Un loc din care părinții și bunicii se duc, iar în casă ne rămâne doar amintirea lor.

Stilul regizoral cu accente critice al Letei Popescu, pune lumina pe dinamica corpurilor, pe construcția psihologică a personajelor și pe interacțiunile dintre ele, iar atmosfera spectacolului este creată de Bogdan Spătaru printr-un spațiu minimalist cu accente simbolice.

REGINA NOPȚII este locul de întâlnire cu amintirile dulci-amărui și pline de haz din bătătura casei în care am copilărit, un spectacol care ne aduce în față 17 personaje, 17 povești care se întâmplă într-un sat plin de farmec din Moldova, un loc în care miroase a mătură stropită cu apă, iar seara a Regina Nopții și unde pare că timpul se lungește la nesfârșit. Un loc din care părinții și bunicii se duc, iar în casă ne rămâne doar amintirea lor. (Leta POPESCU, regizoare)

„Am scris Regina nopții cu gândul la locul copilăriei mele, iar actorii au propus texte și poveşti cu gândul la atmosfera satului tradițional în care au crescut. În acest spectacol celebrăm lumea de la țara ducând mai departe câteva povești de iubire și o criticăm atunci când tradiția nu e mereu cea mai bună opțiune de viață. Un spectacol la care s-a lucrat cu bucurie și cu o lacrima in colțul ochiului. Pe ambele le dăruim spectatorului care a copilărit sau nu la țară.” – a declarat regizoarea Leta Popescu

PREMII:
– Premiul pentru Cea mai bună actriţă în rol principal – Oana Mogoş pentru rolul Valeria (mamaia, fiica lui Grigore) – Gala Premiilor UNITER 2025
– Premiul pentru cea mai bună actriţă în rol principal – Oana Mogoș pentru rolul „Valeria”, mamaia, fiica lui Grigore – Festivalul Național de Comedie Galați, 2024
– Premiul CUPLU COMIC: Horghidan Radu-Andrei pentru rolul „Doru”, fiul Aurorei și Răzvan Clopoțel pentru rolul „Călin”, fiul Aurorei  –  Festivalul Național de Comedie Galați, 2024

NOMINALIZĂRI:
Spectacolul a primit 4 nominalizări la prestigioasele Premii UNITER 2025:

• Cea mai bună actriţă în rol principal – Oana Mogoş pentru rolul Valeria (mamaia, fiica lui Grigore)
• Cel mai bun spectacol
• Cel mai bun text dramatic românesc montat în premieră absolută
• Cea mai bună muzică originală și sound design – Csaba Boros.

Cronici:

Veșnicia s-a născut la Galați – Regina nopții la FITS, 2025 | Ana Leu, LiterNet

Între satul interbelic și satul contemporan nu există nici o diferență!” declară hotărât unul dintre personaje. Oare are dreptate și încă mai trăim vremurile mizerabile și violente din Moromeții și Ion? Adresez întrebarea către o colectivitate în care mă înrolez și eu, căci deși ne ascundem prin metropole și orașe de dimensiuni relativ mari, e aproape imposibil să nu ai amintirea copilăriei petrecute prin gospodăriile bunicilor, într-un sat uitat. E imposibil să nu te identifici cu lumea creată de Leta Popescu în Regina nopții, o producție a Teatrului Dramatic „Fani Tardini” din Galați.

MAMAIA | Oana Stoica, scena9.ro

Jucat cu aplomb și nedisimulată bucurie ca o simfonie performativă în care fiecare sunet și fiecare mișcare sunt orchestrate cu precizie, Regina nopții este o declarație de dragoste față de sat, tandră, dar fără iluzii, față de un mod de viață așezat, în care lucrurile stau în matca lor, și față de familie ca grup de sprijin. Dar este și un rămas bun care marchează sfârșitul unei lumi și al unei epoci.

Încă se simte mirosul de Regina nopții… – 2024 | Oana Mogoș, LiterNet.ro

„Când eram mică, undeva la 6-7 ani, credeam că bunica mea are superputeri. În fiecare noapte de 19 spre 20 iulie (20 iulie era ziua mea) mergeam în camera de la față și dormeam împreună. Era ziua specială a anului. (…) Și nopțile alea erau presărate cu mirosul puternic al Reginei Nopții. Se ridica în tufe mari și bogate fix sub geamul camerei noastre.(…) Știu, știu că mirosul nu se uită, miroase-n piele și în tot copilăria udă. Miroase-a turte și a jale în casă și oriunde, de la tine am învățat cum să fiu și unde. Am învățat să văd pe cer și soarele și luna, și dacă ploaia eu o chem, ea vine-n totdeauna. Mi-ai zis, bunico, eu să cred că vine pentru mine. De multe ori nu te-am crezut, dar am făcut ca tine.”

„Cronica fericirii rurale” | Iulia Popovici, Observator Cultural

„Regina nopții (titlu evocînd, desigur, și floarea în cauză, și figura feminină centrală – în contextul în care, printre altele, prima parte a spectacolului e una cu acțiune nocturnă) e teatru popular nu fiindcă vorbește despre lumea… populară a satului, ci fiindcă o face cu instrumente accesibile unui public vast, iar în centrul producției este o viziune solară, tandră, care-ne-aduce-împreună – despre familie și ruralul din care ne tragem.”

„Mogoș. Oana Mogoș – Regina nopții” | Mihai Brezeanu, Agenda LiterNet

„E o lume a Letei care gravitează în jurul unui personaj de fantastice dimensiuni, pe care literatura de manual l-ar numi personajul bunicii, dar pe care biografia multora dintre noi îl numesc Mamaie, figură iconică a devenirii noastre, legătura în carne și oase cu acel trecut despre care ne vorbesc podcast-urile, site-urile și rețelele. Mamaia e Oana Mogoș, acea actriță care, pe bază de zâmbet, privire și voce, domină scenă, acea prezență care adună și fixează atenția, acea colegă care își pune în valoare partenerele și partenerii de scenă, acel punct fix în jurul căruia gravitează jocul actorilor și joaca nepoților. Mogoș în Valeria / Oana în Mamaie e genul de întâlnire care îmbujorează și cel mai sceptic spectator (hai și critic, în măsura în care Galațiul nu e prea departe) și care construiește memoria afectivă a teatrului și oamenilor săi.”