Steaua fără nume
Spectacol în competiție prezentat de Teatrul Sică Alexandrescu Brașov
de Mihail Sebastian
Regia: Florin Coşuleț
Scenografia: Tűnde Tomoş
Distribuția:
NECUNOSCUTA / MONA – Rania Zane
PROFESORUL MIROIU – Cătălin Pătru
GRIG – Demis Muraru
ȘEFUL GĂRII – Florin Coșuleț
UN ȚĂRAN, CONDUCĂTORUL, PASCU, – Relu Sirițeanu
UDREA – Mădălin Mandin
DOMNIȘOARA CUCU – Iulia Popescu
ELEVA – Oloeriu Maria / Brescan Miruna
ICHIM – Măhălean Andrei / Bucur Rareș
Spectacol nerecomandat persoanelor sub 12 ani.
Preț bilet CAT. I: 75 lei
Preț bilet CAT. II: 35 – 50 lei
Pentru a cumpăra bilete folosiți butonul alăturat. Alegeți locurile și continuați către pagina de plată.
Elevii, studenții și pensionarii beneficiază de reducere.
Biletele cu preț redus pot fi achiziționate doar online, și sunt valabile doar la categoria a II-a. Accesul la spectacol se va face pe baza biletului împreună cu unul dintre documentele următoare: carnet de elev, carnet de student și act identitate, cupon de pensie și act de identitate.
Ultimul spectacol din competiție este ”Steaua fără nume” de Mihai Sebastian, ȋn regia domnului Florin Coşuleț și prezentat de Teatrul Sică Alexandrescu Brașov
Piesa este scrisă într-o cheie predominant comică, dar atinge sublim, teme majore ale umanității.
Rețeta poveștii e simplă, dar profund umană!
O stea! O iubire! O gară!
O stea …
fără nume, care se abate din traiectoria sa obișnuită; surprinzător, neașteptat, imprevizibil, determinând impactul a două lumi. Total opuse ca modalități de abordare a vieții, dar profund congruente când timpul stă!
O iubire…
vijelioasă, meteorică, incandescentă, precum un corp ceresc intrat ȋn atmosfera pământului! Arderea e unică, spectaculoasă, dar și rapidă, consumându-se, paradoxal, în timp ce se dezintegrează.
O gară…
reprezentând locul comun. Locul bagajelor multe și al privirilor lungi, precum șinele de tren. Locul peroanelor udate cu lacrimi, unde oamenii se înghesuie, se îmbrâncesc și se împiedică, dar și unde se văd, se simt, se miros. Își vorbesc sau își zâmbesc. Locul venirilor și al plecărilor, dar și al trecerilor. Al așteptărilor, dar și al despărțirilor. Al respirațiilor scurte, al zumzetului uman în toată splendoarea lui. Al șuieratului, pufăitului, scârțâitului de tren. Trenul! Această materializare perfectă a destinului uman, care leagă drumuri de fier între inimile noastre!
În demersul nostru pământesc parcă totul se reduce la a prinde sau a nu prinde trenul. Trenul acesta pe cât de comun pe atât de personal. Trenul acesta ce te poate duce sau aduce, cine știe de unde și cine știe către unde!
Spre o stea, o iubire, o gară….
Florin Coșuleț
